Cartea Arhimandritului Sofronie, „Vom vedea pe Dumnezeu precum este”, este Arhimandritul Sofronie însuşi. Parcă nimeni mai frumos, mai smerit, mai clar nu şi-a deschis inima în acest fel. Iar rezultatul este uimitor, căci iată, Părintele despică intimul său, tânjirea sa, odorul său, „ceea ce până odinioară păzise cu osârdie de ochi străini”, în cuvinte din izvorul Cuvânt. Iar cel ce le citeşte este uimit şi bulversat, căci, fără excepţie, se regăseşte pe sine – doruruile sale, acea stare a sa nemincinoasă, nepatată de scuze – firea sa căzută, căutând spre singura Fire. Şi nu vă speriaţi! În acelaşi timp vine şi îndemnul spre nădejde! Noi nu suntem ca şi Părintele Sofronie, poate nici măcar pe urmele lui, însa dorul spre a-L vedea pe Dumnezeu precum este, este neasemuit aprins, în ciuda mărimii infime a căutării noastre. Cartea aceasta descoperă, prin asemuire cu simţirile Părintelui Sofronie, o cale. Singura valabilă – o cale spre inimă prin Hristos, printr-o adâncă şi în acelaşi timp odihnitoare durere a pocăinţei – durerea pocăinţei de a nu-L mai vedea pe Dumnezeu, întocmai ca şi protopărinţii noştri.
„Mare bun este a cunoaşte pe Dumnezeul Cel Adevarat şi a-L cunoaşte cu o cunoaştere ce nu se va lua (cf. Lc. 10:42). Toate acestea au fost date lumii prin Fiul Tatălui Cel Întrupat, Hristos Iisus, iar sufletul mulţămitor este atras către Dânsul (Care demult, pe Sinai, S’a descoperit pe Sine cu Numele „Eu Sânt” şi Care a împărtăşit acest „prisos al vieţii” (cf. Io. 10:10). Şi sufletul stie cele ce se petrec cu el, şi zice:
Acum, Hristoase al meu, în Tine şi cu Tine – şi eu sânt.” (Arhim. Sofronie, Vom vedea pe Dumnezeu precum este, ed. Sophia 2005, în traducerea Ierom. Rafail (Noica))
http://www.librariasophia.ro/carti-vom-vedea-pe-dumnezeu-precum-este-sofronie-arhim.-so-43.html
În franceză: https://www.amazon.fr/Voir-Dieu-tel-quIl-est/dp/2204075728
Mihaela Man
